Dune...

Am făcut o casă
În scoica timpului
Unde am atins
Uşa sărutărilor fine
Şi, cu paşi mărunţi
Am ajuns la caneapea
Unde am găsit
Braţele alintărilor;
Cu priviri înfometate
M-am lăsat cuprinsă
De degetele timpului
Ce modelau încet
Şi explorau suav
Dunele formelor
Cu văile adâncite
Ce se lăsau sărutate
De patima îndragostitului
În lacrima dragostei
Pe muZica blândă
A valurilor calde
Aşteptând furtuna
Unde căldura iubirii
Tatonează trupul
În unduiri umede
Pentru a atinge
Culmile nebănuite
Ale vulcanului nestins
Ce aşteaptă ne-ncetat
Dragostea pătimaşă
Mereu împărţită
Pe culmile apogeului
În cuvinte nerostite.

CADOUL DRAGOSTEI